cine

cea mai buna intrebare pe care ti-o poti pune, despre ce e inafara ta, este:
cine exista?

frica de moarte e mai rea decat moartea

Important e sa-i faci sa creada ca or sa moara. Ca asa de rau va fi ca vor dori sa moara. Apoi orice va fi va parea bine, prin comparatie. Suntem ca un cub Rubik: suntem invartiti si rasuciti pana suntem potriviti in locurile in care i se pare unui nefericit ca ne e locul. Paradoxul cubului Rubik este ca orice aranjare intamplatoare este mai frumoasa, mai fireasca decat "o fata = o culoare".
Dar ce ne-am face fara epigonii marelui arhitect ?
Ce ne-am face ?
Mai bine mort, decat comunist ?
Ei bine, n-o se se cheme comunism, nu va faceti griji.
Pentru cine crede ca lumea s-a nascut ieri, si ca chiar el a nascut-o:
Lumea se naste maine, dar nu tu esti originea ei.
Capitalism la scara mica, socialism la scara mare.
Ce nu ati inteles din lunga istorie a tentativelor de viol este ca:
FMI-ul este un organism socialist. Care imprumuta tarile capitaliste. Efectul pe termen lung este ca socialismul se extinde de la nivelele mari spre cele mai mici. Iar capitalismul se retrage de la acele nivele.
E cumva ciudat ca marele concentrator al capitalului este un vector al socialismului ? Bine, poate cuvantul este degradat. Comunism ? Egalitarism ? Leninism cu pusca intoarsa ?

Dar tara asta, ce s-ar face ea fara cozile de topor, colhoznicii, veneticii cu o misiune, activistii ideologiei mortii dracului? Am mai sti noi in ce sa credem, am mai sti ce e adevarat? Cand vreodata vom invata ca este loc pentru toata lumea pe acest pamant, dar nu pentru oricine aici, acum?
Suntem prosti si credem in ei ? Nu.
Dar ne angajam la ei, la cei care vin cu bani, cu o armata organizata. Ne angajam la ei ca sa ne plateasca cu a mia parte din ce ii ajutam noi sa fure de la ai nostri. Pentru ca noi oamenii in mod natural nu suntem toti la fel si nici nu vrem sa fim, nu ne consideram un stup, nu ne intereseaza comuniunea cu toti, deci ni se pare jenant sa ne organizam. Si pe ei ii recunoastem tot ca pe de-ai nostri, tot ca pe oameni, sau aproape, dar jena de a ne comporta ca niste talambi este mai mare decat sila de a fi cotropiti de talambii reali.

Lumea oamenilor ii ajuta pe oameni sa devina mai oameni. Pe fiecare in parte, fiecare in felul lui.
Lumea talambilor ii ajuta sa se organizeze ca sa sufoce lumea oamenilor si sa-i paraziteze.
Cine conduce talambii ? Cei mai buni dintre oameni ?

a Horse for a King

Stimate sef de stat,
Inaltimea ta, Rege al gaurii din ban,
Uns de cine crezi tu,
oricine ai fi, oricum te-ai numi, in orice uniforma te-ai baga,
fara tine tara ar fi tot aia,
nu esti acolo sa ne conduci,
ci sa ai grija de noi ca de trandafirul tau.
Daca nu esti in stare sa ai grija de un trandafir,
dar esti mare pasionat de sport, sau de cultura, sau de arhitectura,
fa-te fir-ai al dracu pilot de curse, jocheu, mecanic auto, modist, pictor, mason,
si pleaca dracu din functia asta, ca nu suntem talambi.
ZAU.
Daca maine ar crapa "cel mai puternic om al planetei"
{rasete isterice; se scandeaza 'Idiotul si poporul', 'o rata e inteleapta pe langa tine, slavite'}
nu s-ar schimba nimic
cel mai puternic are importanta zero.
el poate sa faca rahatul praf in stil mare, dar nimic util nu face:
daca crapa, nu ramane nimic neterminat
avem mare nevoie de conducatori de acest fel.
pe langa ei, si nebunul satului pare sa aiba un rost.

Jocul celor nascuti ieri

E un film pe aici, mare senzatie mare. Din el luam emotii care n-au existat niciodata, eroisme si valori care au facut povesti in ultimii 10000 de ani dar tot povesti de adormit/prostit copii sunt. Plus mica refulare prin sticla, identificare cu imaginea unor nimeni virtuali. Nimeni niciodata nicaieri. Dar e bine, pentru ca vrem iluzii. Iluzii fara nici o legatura cu realitatea, de-aia-s faine, ne imaginam o lume total in afara asteia, asa ca de la asta ne abatem visele. Fat-frumos si Ileana Cos nu se vor demoda niciodata.
Si ne invata ca e important cine este rege. Deci talambii au nevoie de rege. Deci suntem talambi.
Dar suntem fericiti. Sau ne inchipuim ca suntem.
Talambii vor cu disperare un rege. Doar ca nu exista rege pentru talambi.

Costica

Constantin Balaceanufutu-i Stolnici tine sa insiste ca exista o legatura intre Partidul Liberal din vremea cand era el idiot si copil si Partidul Liberal din vremea de azi cand el e idiot si mos. Si ca exista o legatura intre Partidul Conservator din vremea cand era el cretin si copil si Partidul Conservator de acum, cand e cretin si mos.
Asta e al 15000-lea specialist, ca restul au crapat.

Pe aceeasi parte (nu e cealalta, niciodata n-a fost), Bucurestii sunt plini de panouri publicitare cu "Romania. Vizitati-va tara, ca v-ati nascut ieri si nu stiti unde sa mergeti. Am inventat pamanturi noi, munti noi, rauri noi, lacuri noi, statiuni noi, veniti sa le vedeti. Cazati-va pe litoralul tiganesc. Faceti-va concediul in Romania, ca n-o sa mai intalnii toti cocalarii, ca au plecat sa-si faca concediul etern in afara. Descoperiti Romania - dupa ce v-ati intors bogati furand in afara."
Mesajul real este: Daca jucati cum trebuie, statul roman va asigura un rol in comedia absurda a economiei si administrarii tarii. Cata vreme exista state, exista buget, national sau european, deci avem de unde fura : veti fi platiti.

Times of the White Queen

Regina alba traieste invers in timp. Ea ii ofera Alisei gem maine si gem ieri, dar niciodata gem astazi. Regina alba tipa de durere inainte sa se intepe in acul brosei, si se opreste din tipat cand in sfarsit se inteapa si sangereaza. Regina alba ii povesteste Alisei despre curierul regelui, care este intemnitat pentru o crima pe care o va comite - probabil, dupa ce va fi condamnat. Regina alba inca de cand era mica putea sa creada 6 lucruri imposibile, dimineata inainte de masa, si o sfatuieste pe Alisa sa se antreneze pentru asta. Apoi, regina alba se transforma intr-o oaie cu ochelari care croseteaza in spatele tejghelei unei bacanii. Mai tarziu, regina oaie ii va vinde Alisei un ou care va deveni Humpty-Dumpty. La sfarsit, in mijlocul haosului, regina dispare intr-o supiera.

La sfarsitul sfarsitului, Alisa se trezeste, si e abia inceputul.

Momentan suntem in vremea brosei si a curierului, si ne antrenam intens sa credem lucrurile imposibile.
I can kill the Jabberwocky.

We don't have to go anywhere, we just have to be. It's here.

praf

-- it's artificial?
-- of course it is.

la ceva au folosit toti banii si tot timpul si toate dis-epurarile si toate desfiintarile si toate importurile :
am recursivizat praful pana a devenit ciment
si putina marmura
praful se agrega natural pe noroi, si in noroi
noroiul facut nu din gaze moarte, ci din lipsa

and yet it speaks
de la bonobo poti sa inveti doar sa traiesti si sa gandesti si sa vorbesti ca un bonobo
si un bonobo poate sa invete sa faca lucruri - dar le va face tot ca un bonobo

having a banana-based civilization doesn't help us at all

500000 de gene de copii smulse cu penseta

http://news.ie.msn.com/gallery.aspx?cp-documentid=156245655&page=4

Iata ce mai spune propaganda remanenta de la 'vest'.
Ce bune erau vremurile cu cei 65000 de morti, cele 1000 de sate maghiare rase cu buldozerul, cei 10 copii care mureau zilnic de HIV in sanatoriul sobolanilor.
E total gresit sa fii dictator.
In schimb e bine sa sustii piratii somalezi.
Ce e mai bun, un dictator prost sau un ales democratic idiot?
Moda curenta e ca primii o sfarsesc rau.

on your left ... No, the other left

Capitalismul generalizat se comodizeaza intr-un kibbutzism global. Poate ii vom spune MultiNazional-Sozialismus, din nou si mai tarziu. Din profit in profit si ahtiati dupa crestere economica, palaria a facut deja cateva cicluri de furat. Si ca sa evitam razboaie si foamete si molime si seceta si lacuste, am hotarat ca trebuie sa avem valori comune, reguli comune, piata comuna, bani comuni, propaganda comuna. Democratie comuna. Spaime comune. Cum se zice pe chinezeste la kibbutz?

E dragut sa te uiti la o revolutie de foarte departe. Sa nu stii cine face ce acolo. Sa ai parte doar de propaganda oficiala. Democratica. Cat de bine e ca exista capre pe care le putem scoate din casa ca sa vada poporul cat de bine-intentionati suntem. Cat de frumoasa e viata dupa ce ai scapat de pacostea aia de capra. Si va oferim si solutia, e deja acolo doar ca va mai lasam sa tanjiti putin dupa ea. Mai spargem o vitrina, mai aducem pe cineva si mai scoatem pe altcineva. Si va mai oferim motive sa faceti monumente si procesiuni la sarbatori.

Si apoi ma intreb de ce nu par oamenii sa invete nimic din experienta. Chiar daca ieri s-a intamplat aici si peste 20 de ani se intampla pe celalalt mal. Poate pentru ca nici experienta nici evidenta nu se vad sub mormanul de propaganda. Si nimeni nu rineste propaganda ca sa ingrase pamantul cu ea.
We believe in utter shit.

Omul invata din experiente, ale lui sau ale altora. Chiar si din cele falsificate. Mai greu e sa accepte ca a invatat falsuri.

Pe zi ce trece tarisoara noastra e din ce in ce mai exemplu ca poate sa functioneze si atunci cand statul se ocupa cu totul altceva decat cu gestionarea tarii. In ciuda statului, tolerandu-l ca pe un cui in cap, tarisoara noastra inca mai traieste. Balaurul sta frumos latit, capetele lui se galcevesc si isi cumpara palarii sub care incap mai multe capete, si poporul se mai pronunta cateodata ca-i e mai simpatica palaria cu pene decat aia cu margele. Important e sa fie noua. Si cu ocazia democratizarii, balaurul a scapat si de povara de a trebui sa para preocupat de indatoririle functiei. Acum poate sa spuna : nu stiu, nu pot, nu am dreptul sa stiu sau sa pot. Asta e treaba voastra. Treaba mea e sa vada lumea ca aveti balaur.

mizerie ridicata pana la cer

Azi a fost vant mare peste Bucuresti. In zonele mai descoperite mizeria romaneasca s-a facut "airborne". Pe aripile vantului. Majoritar pungi de plastic. Oxobiodegradabil, probabil.
In vremea efervescentei revolutionare - reformatoare - tranzitionare, adica inainte sa fim binecuvantati cu "crestere economica", mizeria de pe aripile vantului era majoritar hartie : ziare, afise, 'fluturasi' (flyers), adica propaganda.
De cand cu ridicarea nivelului de trai, datorata politicii de partid si de stat, propaganda a devenit electromagnetica. Cuanticodegradabila. Hartia se mai tipareste doar pe adresa celor pe cale de disparitie (computeristically-challenged). In schimb au proliferat pungile de plastic blank - inainte vreme era fiecare tiparita cel putin cu un thank you for shopping here | have a nice day | this bag is not a toy - dar tavalugul cumparaturilor a inlaturat politeturile inutile. O punga pentru fiecare sfert de kilogram de marfa vanduta. Pungi cu punctul de rupere la 1 kilogram.
Garda la sol a masinilor este singurul lucru care impiedica lasarea unui strat gros de-un cot de pungi-noroi-cioburi-moloz-conserve-PET-uri si caca de caine.
Daca am fi inventat noi masinile, le-am fi facut cu roti de tractor, si plug in fata. Si fara frane. Dar foarte aerodinamice, cu 4 claxoane (fata, spate, stanga, dreapta), sirena si girofar tricolor.
this is home
Mizeria este pentru ca majoritatea dintre noi nu se simt acasa, aici. Nici la noi acasa, ca s-o strangem, nici la altul acasa, ca sa n-o aruncam. Tot ce nu e dupa un gard este no man's land.
Si totusi, "noi suntem aici pe veci stapani". Doar ca nu exista "noi".

11022011/20110211

take 1

Hosni Mubarak nu mai e presedinte in Egipt incepand cu 11022011. Sau 20110211, cum scriu/spun unii mai corect. Mare bucurie mare. Incepand cu a doua zi (azi) in Egipt au fost observate gaini ouand oua de aur, bibilici ouand oua din cristal swarowski, a plouat cu microfoane si barajul de la Assuan s-a facut din argint.
Si egiptenii nu mai au nevoie sa munceasca. Nici macar sa creada in Allah (a.k.a. The One) nu mai au nevoie.
everything's perfect over there
Noua bogatie si-o impart Fratia Musulmana, Fratia Petrolului si Fratia Foametei.
Fratia Camilelor nu se amesteca in politica.
Sahara e inca acolo.
Turistii nu.

fara absolut nici o legatura, decat momentul: Nelly Kim Furtado :: Childhood Dreams [480p] //ytb

Hosni Sayyid a fost sustinut de "'americani'" (whatever that means).
Am avut odata un ficus care a ajuns lung de doi metri si cu numai 2 frunze (in varf) pentru ca s-a tot intins dupa lumina care venea pe geamul de sus (era o scara de bloc). Si eu l-am privit cum se inalta si cum isi 'muta' frunzele in varf, din an in an mai putine, timp de ani buni, i-am pus si proptele sa nu se rupa, si cand a ajuns la nivelul luminii s-a si uscat.
Nu mai avusem ficus pana atunci. Si nici nu existau pasari care sa-i ciugule mugurii.
the world's just begun