Capitalismul generalizat se comodizeaza intr-un kibbutzism global. Poate ii vom spune MultiNazional-Sozialismus, din nou si mai tarziu. Din profit in profit si ahtiati dupa crestere economica, palaria a facut deja cateva cicluri de furat. Si ca sa evitam razboaie si foamete si molime si seceta si lacuste, am hotarat ca trebuie sa avem valori comune, reguli comune, piata comuna, bani comuni, propaganda comuna. Democratie comuna. Spaime comune. Cum se zice pe chinezeste la kibbutz?
E dragut sa te uiti la o revolutie de foarte departe. Sa nu stii cine face ce acolo. Sa ai parte doar de propaganda oficiala. Democratica. Cat de bine e ca exista capre pe care le putem scoate din casa ca sa vada poporul cat de bine-intentionati suntem. Cat de frumoasa e viata dupa ce ai scapat de pacostea aia de capra. Si va oferim si solutia, e deja acolo doar ca va mai lasam sa tanjiti putin dupa ea. Mai spargem o vitrina, mai aducem pe cineva si mai scoatem pe altcineva. Si va mai oferim motive sa faceti monumente si procesiuni la sarbatori.
Si apoi ma intreb de ce nu par oamenii sa invete nimic din experienta. Chiar daca ieri s-a intamplat aici si peste 20 de ani se intampla pe celalalt mal. Poate pentru ca nici experienta nici evidenta nu se vad sub mormanul de propaganda. Si nimeni nu rineste propaganda ca sa ingrase pamantul cu ea.
We believe in utter shit.
Omul invata din experiente, ale lui sau ale altora. Chiar si din cele falsificate. Mai greu e sa accepte ca a invatat falsuri.
Pe zi ce trece tarisoara noastra e din ce in ce mai exemplu ca poate sa functioneze si atunci cand statul se ocupa cu totul altceva decat cu gestionarea tarii. In ciuda statului, tolerandu-l ca pe un cui in cap, tarisoara noastra inca mai traieste. Balaurul sta frumos latit, capetele lui se galcevesc si isi cumpara palarii sub care incap mai multe capete, si poporul se mai pronunta cateodata ca-i e mai simpatica palaria cu pene decat aia cu margele. Important e sa fie noua. Si cu ocazia democratizarii, balaurul a scapat si de povara de a trebui sa para preocupat de indatoririle functiei. Acum poate sa spuna : nu stiu, nu pot, nu am dreptul sa stiu sau sa pot. Asta e treaba voastra. Treaba mea e sa vada lumea ca aveti balaur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu