Azi a fost vant mare peste Bucuresti. In zonele mai descoperite mizeria romaneasca s-a facut "airborne". Pe aripile vantului. Majoritar pungi de plastic. Oxobiodegradabil, probabil.
In vremea efervescentei revolutionare - reformatoare - tranzitionare, adica inainte sa fim binecuvantati cu "crestere economica", mizeria de pe aripile vantului era majoritar hartie : ziare, afise, 'fluturasi' (flyers), adica propaganda.
De cand cu ridicarea nivelului de trai, datorata politicii de partid si de stat, propaganda a devenit electromagnetica. Cuanticodegradabila. Hartia se mai tipareste doar pe adresa celor pe cale de disparitie (computeristically-challenged). In schimb au proliferat pungile de plastic blank - inainte vreme era fiecare tiparita cel putin cu un thank you for shopping here | have a nice day | this bag is not a toy - dar tavalugul cumparaturilor a inlaturat politeturile inutile. O punga pentru fiecare sfert de kilogram de marfa vanduta. Pungi cu punctul de rupere la 1 kilogram.
Garda la sol a masinilor este singurul lucru care impiedica lasarea unui strat gros de-un cot de pungi-noroi-cioburi-moloz-conserve-PET-uri si caca de caine.
Daca am fi inventat noi masinile, le-am fi facut cu roti de tractor, si plug in fata. Si fara frane. Dar foarte aerodinamice, cu 4 claxoane (fata, spate, stanga, dreapta), sirena si girofar tricolor.
this is home
Mizeria este pentru ca majoritatea dintre noi nu se simt acasa, aici. Nici la noi acasa, ca s-o strangem, nici la altul acasa, ca sa n-o aruncam. Tot ce nu e dupa un gard este no man's land.
Si totusi, "noi suntem aici pe veci stapani". Doar ca nu exista "noi".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu